Cronica dezlegării: Uneltirea Turnirului
Spionaj Nivelul III
Cine a cărat tainele afară nu mai umblă liber. Iată însă cum a fost dat de gol, pas cu pas.
Ce scria în dosar la deschidere
În Regatul Coroanei umblă vorba că zidurile au urechi — iar de data aceasta vorba s-a adeverit. Ce s-a scurs până acum e greu de cântărit; ce s-ar mai putea scurge, de necântărit. Sub bănuială au ajuns Doftoroaia Safta, Bufonul Țintar, Pivnicerul Toma, Căpitanul Vlaicu și Jupâneasa Ilinca — și, până la proba limpede, niciunul dintre aceste nume nu iese din odaie. Zvonurile plimbă fapta prin toate ungherele: temnița veche, capela veche, beciul vămii, biblioteca mănăstirii și debarcaderul. Aici nu ajunge ochiul ager — trebuie răbdare de arhivar: potrivește tot, apoi rostește verdictul.
Cancelaria a avut de cântărit Doftoroaia Safta, Bufonul Țintar, Pivnicerul Toma, Căpitanul Vlaicu și Jupâneasa Ilinca. Toți au avut prilej, și tocmai de aceea prilejul n-a fost de niciun folos.
Suspecții
-
Doftoroaia Safta
Culege ierburi la ceasuri la care oamenii cinstiți dorm. Ierburile, zice ea, atunci vorbesc.
statură 1,58 m · ochi verzi · păr cărunt · dreptaci
-
Bufonul Țintar
Singurul om din regat care poate spune adevărul regelui — cu condiția să-l facă să sune a glumă.
statură 1,56 m · ochi verzi · păr roșcat · dreptaci
-
Pivnicerul Toma
Are cheile tuturor beciurilor castelului. Susține că vinul dispare singur, prin „îngerească evaporare”.
statură 1,73 m · ochi căprui · păr roșcat · stângaci
-
Căpitanul Vlaicu
Păzește porțile cetății de douăzeci de ani. Cine intră și cine iese — el hotărăște ce se scrie în condică.
statură 1,84 m · ochi căprui · păr șaten · dreptaci
-
Jupâneasa Ilinca
Cântărește făina la gram și oamenii dintr-o privire. Nimeni nu-i rămâne dator de două ori.
statură 1,62 m · ochi căprui · păr castaniu · dreptaci
Locații
-
Temnița veche
Celule părăsite de când s-a zidit temnița nouă. „Părăsite” e un fel de a spune.
-
Capela veche
Lumânări, tămâie și o liniște în care orice pas răsună ca o mărturisire.
-
Beciul vămii
Lăzi sigilate, condici groase și un aer care miroase a marfă nedeclarată.
-
Biblioteca mănăstirii
Mii de tomuri legate în piele. Unele lanțuri de la rafturi au fost tăiate de curând.
-
Debarcaderul
Bărci legate, funii ude și mărfuri care sosesc de preferință pe ceață.
Obiecte
-
Felinarul spart
Sticla plesnită, fitilul ars până la capăt. Cineva a avut nevoie de lumină multă, repede.
-
Inelul cu blazon
Blazonul e pilit aproape complet. Aproape.
-
Clopoțelul stareței
Cheamă maicile la rugăciune. În noaptea cu pricina, spun toate, a sunat o singură dată — în plus.
-
Sigiliul regal
Cine îl ține în mână poate pecetlui orice poruncă. De aceea nu ar trebui să umble prin regat.
-
Arbaleta de vânătoare
Ușoară, precisă, cu pat de nuc. Din tolbă lipsește exact o săgeată.
Motive
-
Ambiția
Setea de a urca, chiar peste trupuri, spre o treaptă mai înaltă.
-
Răzbunarea
O datorie de sânge pe care numai fapta o mai șterge.
-
Șantajul
Un secret ținut ca funia la gât, strâns exact cât trebuie.
-
Datoria de onoare
O făgăduială care cântărește mai greu decât viața.
-
Frica de deconspirare
Groaza de a fi dat în vileag, care împinge la orice.
Tot ce s-a putut afla
Atât a avut ancheta la dispoziție, niciun rând în plus. Setul e minim prin construcție — scoate oricare dintre rândurile de mai jos și dosarul redevine de nedezlegat.
- Un bilet nesemnat, strecurat pe sub ușă: „făptașul avea drept mobil șantajul”.
- Straja de la poartă jură: suspectul cu părul cărunt avea drept mobil răzbunarea.
- Straja de la poartă jură: suspectul cu părul castaniu avea drept mobil frica de deconspirare.
- Cancelaria a verificat de două ori: biblioteca mănăstirii și arbaleta de vânătoare nu se potrivesc.
- O slujnică a șoptit la spovedanie: Jupâneasa Ilinca a fost la capela veche.
- Cancelaria a verificat de două ori: Pivnicerul Toma n-avea drept mobil ambiția.
- Straja de la poartă jură: beciul vămii și inelul cu blazon se potrivesc.
- În condica Cancelariei stă scris negru pe alb: biblioteca mănăstirii și răzbunarea se potrivesc.
- Un martor cu obraz cinstit a văzut limpede: Pivnicerul Toma s-a folosit de clopoțelul stareței.
- Urmele din colb nu mint: cel mai scund suspect s-a folosit de sigiliul regal.
- Urmele din colb nu mint: suspectul stângaci a fost în locul unde mărfurile sosesc pe ceață.
- În fața anchetatorului, Căpitanul Vlaicu repetă apăsat: „Aveam drept mobil răzbunarea”.
Dezvăluie raționamentul Cancelariei — atenție, de aici încolo se află făptașul
Dezlegarea firului
Nicio bănuială n-a cântărit aici. A cântărit doar grila: fiecare potrivire sigură mătură un rând și o coloană întreagă, iar la capăt rămâne o singură așezare cu putință.
Cancelaria a mai cerut o verificare și a primit-o: „Un bilet nesemnat, strecurat pe sub ușă: „făptașul avea drept mobil șantajul””. Un fapt lipit de făptaș taie fără să numească: cine nu-l poate purta iese din cerc pe loc.
În dosar a intrat apoi constatarea aceasta: „Straja de la poartă jură: suspectul cu părul cărunt avea drept mobil răzbunarea”. Căsuța s-a umplut, iar în jurul ei s-a făcut gol: asta face o potrivire sigură într-o grilă.
S-a aflat, în cele din urmă, și aceasta: „Straja de la poartă jură: suspectul cu părul castaniu avea drept mobil frica de deconspirare”. Potrivirea s-a bătut în cuie, iar restul rândului a rămas curat, ca o filă ștearsă cu buretele.
Au urmat apoi, una după alta, constatările care au strâns lațul: „Cancelaria a verificat de două ori: biblioteca mănăstirii și arbaleta de vânătoare nu se potrivesc”; „O slujnică a șoptit la spovedanie: Jupâneasa Ilinca a fost la capela veche”; „Cancelaria a verificat de două ori: Pivnicerul Toma n-avea drept mobil ambiția”; „Straja de la poartă jură: beciul vămii și inelul cu blazon se potrivesc”; „În condica Cancelariei stă scris negru pe alb: biblioteca mănăstirii și răzbunarea se potrivesc”; „Un martor cu obraz cinstit a văzut limpede: Pivnicerul Toma s-a folosit de clopoțelul stareței”; „Urmele din colb nu mint: cel mai scund suspect s-a folosit de sigiliul regal”. Fiecare a tăiat câte o fâșie din grilă, iar la capătul lor spațiul rămas era cât un nume.
Din vorbă în vorbă, ancheta a ajuns și aici: „Urmele din colb nu mint: suspectul stângaci a fost în locul unde mărfurile sosesc pe ceață”. Odată așezată bifa, ancheta n-a mai avut ce discuta pe rândul acela și a trecut mai departe.
O însemnare de pe marginea filei spunea: „În fața anchetatorului, Căpitanul Vlaicu repetă apăsat: „Aveam drept mobil răzbunarea””. Sub Legea Supremă, o mărturie nu e o constatare: cântărește doar dacă cel care o rostește nu e făptașul.
Mărturia mincinoasă
A fost de ajuns o vorbă. Căpitanul Vlaicu a jurat în fața Cancelariei că aveam drept mobil răzbunarea — și numai atât nu se potrivea în tot dosarul. Adevărul, scos din celelalte rânduri, sună așa: Căpitanul Vlaicu n-avea drept mobil răzbunarea. Cine minte, sub Legea Supremă, se dă singur de gol.
Încheierea anchetei
Pecetea a căzut pe un singur nume: Căpitanul Vlaicu. Așezarea din grilă e aceasta: Căpitanul Vlaicu a fost la beciul vămii, s-a folosit de inelul cu blazon și avea drept mobil șantajul. Aici eliminarea simplă n-a ajuns: a trebuit încercat fiecare suspect drept făptaș, până când toate ipotezele afară de una s-au sfărâmat. De aceea dosarul stă la nivelul III.
Ce s-a ales de ceilalți
Cei nevinovați n-au rămas fără poveste; fiecare și-a avut locul lui: Doftoroaia Safta a fost la biblioteca mănăstirii, s-a folosit de felinarul spart și avea drept mobil răzbunarea; Bufonul Țintar a fost la temnița veche, s-a folosit de sigiliul regal și avea drept mobil ambiția; Pivnicerul Toma a fost la debarcader, s-a folosit de clopoțelul stareței și avea drept mobil datoria de onoare; Jupâneasa Ilinca a fost la capela veche, s-a folosit de arbaleta de vânătoare și avea drept mobil frica de deconspirare. Tocmai aceste dezvinovățiri au făcut verdictul cu putință: fără ele, ar fi rămas loc de îndoială.
Cronica se încheie aici. Adevărul n-a fost smuls cu forța, ci strâns răbdător, căsuță cu căsuță, până când minciuna n-a mai avut unde să se ascundă.
Joacă acest dosar Toate misterele
Tot ce citești mai sus se sprijină pe dosarul propriu-zis. Solverul Cancelariei a verificat, la publicare, că din indiciile date iese o singură soluție — nici mai multe, nici niciuna. culisele Cancelariei.