Făclia Coroanei
Peste Regatul Coroanei s-a lăsat o dimineață cu gust amar: ceva de preț a dispărut fără urmă. Paguba nu e doar în aur: e în încrederea care s-a spart odată cu lacătul. Mărturiile aduc mereu aceleași nume: Postelnicul Iorgu, Scutierul Luca, Cavalerul Bogdan de Fag și Vameșul Costache. Mărturiile se agață de ceasuri anume: „în zori”, „după utrenie”, „la prânz” și „în amurg”. Puține dosare au pus la încercare atâția anchetatori; desfă ițele, prinde minciuna și rostește verdictul.
Din arhiva Cancelariei
Făclia coroanei nu e o făclie. E numele pe care curtea îl dă lucrului fără de care o încoronare nu se poate ține — și tocmai el a lipsit când a fost nevoie de el. Cancelaria a deschis dosarul în aceeași oră.
Cei patru suspecți sunt așezați, toți, pe treptele puterii, dar la înălțimi diferite. Postelnicul Iorgu rânduiește intrările la palat. Vameșul Costache stăpânește peste ce intră în regat. Cavalerul Bogdan de Fag are sabie și cuvânt. Scutierul Luca n-are nici sabie a lui, nici cuvânt — are doar acces, ceea ce, într-un furt, e uneori de ajuns.
Locurile coboară de la fierăria breslei până la temnița veche, trecând prin beciul vămii și prin hanul „Mistrețul de Aur”. Obiectele sunt toate de preț: un pergament pătat, un colier de chihlimbar, o icoană ferecată în argint și potirul episcopului.
Nivelul III. Sunt mărturii, deci e o minciună. Verifică-le pe rând contra grilei: cea care nu se împacă cu restul e semnătura pe care o cauți.
Suspecți
Rânduiește audiențele regelui și, contra unei mici atenții, ordinea în care se uită cererile.
1,77 m
dreptaci
ochi cenușii
păr șaten
Lustruiește armura cavalerului și visează la propria spadă. Pentru un blazon ar face aproape orice.
1,72 m
dreptaci
ochi verzi
păr șaten
Și-a amanetat armura ca să-și plătească datoriile de la han. Onoarea, spune el, nu ruginește.
1,85 m
dreptaci
ochi albaștri
păr șaten
Balanța lui cântărește marfa; ochiul lui, negustorul. Amândouă se pot „unge” la nevoie.
1,80 m
dreptaci
ochi negri
păr sur
Locații
Nicovale, clești și un foc care nu se stinge niciodată. Aici dispar multe lucruri mici de metal.
Lăzi sigilate, condici groase și un aer care miroase a marfă nedeclarată.
Vin îndoit cu apă și zvonuri neîndoite cu nimic. Camerele de sus nu pun întrebări.
Celule părăsite de când s-a zidit temnița nouă. „Părăsite” e un fel de a spune.
Obiecte
Un act pe jumătate ars, cu o pată care ar putea fi vin. Sau nu.
Boabe de rășină aurie, înșirate pe fir de mătase. Firul e rupt și reînnodat în grabă.
Ferecătura e meșteșug vechi; cuiele care o țin sunt bătute săptămâna asta.
Aur bătut cu pietre albastre. Sfințit de trei ori, furat de două.
Momente
Când cetatea abia se trezește și străjile încă moțăie.
Ceasul de după slujba dimineții, când mănăstirea se golește.
Miezul zilei, cu forfotă în piețe și tăceri în alcovuri.
Când umbrele se lungesc, iar felinarele încă nu s-au aprins.
Deschide Grila (jos) ca să rezolvi cazul, cu Mărturiile la îndemână.
Atinge o celulă: gol → ✗ (exclus) → ✓ (sigur) → gol. Fiecare pereche de categorii se întâlnește o singură dată.
| SUSPECȚI | LOCAȚII | OBIECTE | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| MOMENTE | |||||||||||||
| OBIECTE | |||||||||||||
| LOCAȚII | |||||||||||||
Verdict
Vinovatul minte întotdeauna; toți ceilalți spun adevărul.
- Despre făptaș, Cancelaria știe un singur lucru sigur: făptașul a fost la temnița veche.
- Cronicarul notează sec: pergamentul pătat se potrivește cu ceasul acela: în amurg, orice s-ar spune la curte.
- O slujnică a șoptit la spovedanie: fierăria breslei și icoana ferecată în argint se potrivesc.
- Registrul vămii e limpede: hanul „Mistrețul de Aur” nu se potrivește cu ceasul acela: în zori.
- Iscoadele o confirmă: la suspecți, drumurile pentru potirul episcopului și beciul vămii se despart.
- Postelnicul Iorgu ridică mâna dreaptă și spune: „Mă aflam acolo la prânz”.
- În fața anchetatorului, Scutierul Luca repetă apăsat: „Am fost la fierăria breslei”.
- Straja de la poartă jură: icoana ferecată în argint se potrivește cu ceasul acela: după utrenie.
- Clopotarul ține minte bine: suspectul cu ochii verzi a fost mai devreme decât Vameșul Costache.
- La Cancelarie, Vameșul Costache susține: „Mă aflam acolo în zori”.