Enigmerra
EN Intră în cont

Cronica dezlegării: Capcana Iernii

Spionaj Nivelul III

Iscoada a fost prinsă, iar firul pe care l-a lăsat în urmă e desfășurat mai jos, de la un capăt la altul.

Ce scria în dosar la deschidere

Tainele sfatului au ajuns unde nu trebuiau să ajungă, și nu singure: cineva le-a cărat. Iscoada cunoaște coridoarele mai bine decât străjile — semn rău: e unul de-al casei. Pe lista Cancelariei stau Postelnicul Iorgu, Banul Radu cel Tăcut, Cronicarul Teofil, Ducesa Amara de Corvin și Maica Evghenia; unul dintre aceste nume acoperă o minciună. Printre lucrurile pomenite în șoaptă se numără butoiașul de vin, inelul cu blazon, cornul heraldului, scrisoarea cifrată și cartea de socoteli. Ițele sunt încurcate cu bună știință: cercetează, cântărește fiecare vorbă și rostește verdictul abia când grila nu mai lasă loc de îndoială.

La judecată au fost chemați Postelnicul Iorgu, Banul Radu cel Tăcut, Cronicarul Teofil, Ducesa Amara de Corvin și Maica Evghenia. Fiecare avea de unde să înceapă o poveste; unul singur avea de ce s-o schimbe.

Suspecții

Locații

Obiecte

Motive

Ce a avut Cancelaria la îndemână

Nu lipsește nimic din listă și nu prisosește nimic. Fiecare rând de mai jos e necesar: fără el, grila ar îngădui mai multe soluții deodată.

  1. Toate iscoadele raportează același lucru despre vinovat: făptașul a fost în locul unde se târguiește orice.
  2. Cronicarul notează sec: hanul „Mistrețul de Aur” și răzbunarea se potrivesc, orice s-ar spune la curte.
  3. În condica Cancelariei stă scris negru pe alb: butoiașul de vin și ambiția se potrivesc.
  4. Banul Radu cel Tăcut declară sub jurământ: „Am fost la hanul „Mistrețul de Aur””.
  5. O slujnică a șoptit la spovedanie: Ducesa Amara de Corvin s-a folosit de cartea de socoteli.
  6. Câinii de vânătoare n-au adulmecat nicio urmă: cel mai scund suspect nu s-a atins de scrisoarea cifrată.
  7. Un martor cu obraz cinstit a văzut limpede: Cronicarul Teofil s-a folosit de cornul heraldului.
  8. Logofătul a dedus la rece: dacă Banul Radu cel Tăcut a fost la piața de sare, atunci Ducesa Amara de Corvin a fost la scriptoriu.
  9. Un martor cu obraz cinstit a văzut limpede: suspectul stângaci a fost în locul cu mii de tomuri legate în piele.
  10. O slujnică a șoptit la spovedanie: Cronicarul Teofil avea drept mobil gelozia.
  11. Orice ar părea, la suspecți, piața de sare și butoiașul de vin apucă pe drumuri diferite.
  12. La Cancelarie, Maica Evghenia susține: „Aveam drept mobil răzbunarea”.
  13. Cronicarul notează sec: scrisoarea cifrată și datoria de onoare se potrivesc, orice s-ar spune la curte.
Desfă pecetea: raționamentul Cancelariei — atenție: dincolo de rândul acesta, misterul se sfârșește

Cum a fost dezlegat

Anchetatorul n-a ghicit nimic. A așezat fiecare constatare la locul ei în grilă, a trecut fiecare mărturie prin sita Legii Supreme și a lăsat eliminarea să facă restul.

Un martor de bună-credință a lămurit încă un colț: „Toate iscoadele raportează același lucru despre vinovat: făptașul a fost în locul unde se târguiește orice”. Un fapt lipit de făptaș, fără nume: destul cât să cadă toți cei pe care faptul nu-i acoperă.

S-a aflat, în cele din urmă, și aceasta: „Cronicarul notează sec: hanul „Mistrețul de Aur” și răzbunarea se potrivesc, orice s-ar spune la curte”. De aici încolo căsuța aceea nu mai putea fi disputată, iar disputa s-a mutat cu un rând mai jos.

La dosar a fost cusută și fila aceasta: „În condica Cancelariei stă scris negru pe alb: butoiașul de vin și ambiția se potrivesc”. O potrivire sigură intră astfel în grilă, iar rândul și coloana ei se golesc pe loc de orice altă variantă.

Restul dosarului s-a scris aproape singur, din rânduri ca acestea: „Banul Radu cel Tăcut declară sub jurământ: „Am fost la hanul „Mistrețul de Aur”””; „O slujnică a șoptit la spovedanie: Ducesa Amara de Corvin s-a folosit de cartea de socoteli”; „Câinii de vânătoare n-au adulmecat nicio urmă: cel mai scund suspect nu s-a atins de scrisoarea cifrată”; „Un martor cu obraz cinstit a văzut limpede: Cronicarul Teofil s-a folosit de cornul heraldului”; „Logofătul a dedus la rece: dacă Banul Radu cel Tăcut a fost la piața de sare, atunci Ducesa Amara de Corvin a fost la scriptoriu”; „Un martor cu obraz cinstit a văzut limpede: suspectul stângaci a fost în locul cu mii de tomuri legate în piele”; „O slujnică a șoptit la spovedanie: Cronicarul Teofil avea drept mobil gelozia”; „Orice ar părea, la suspecți, piața de sare și butoiașul de vin apucă pe drumuri diferite”. Grila s-a golit văzând cu ochii, iar ce a rămas în ea nu mai putea fi pus la îndoială.

O însemnare de pe marginea filei spunea: „La Cancelarie, Maica Evghenia susține: „Aveam drept mobil răzbunarea””. Mărturia a intrat în dosar cu o rezervă lipită de ea: adevărată dacă vorbitorul e nevinovat, mincinoasă altfel.

Ancheta a mai cules un fapt, mărunt la vedere: „Cronicarul notează sec: scrisoarea cifrată și datoria de onoare se potrivesc, orice s-ar spune la curte”. Bifa se așază fără șovăire, iar odată cu ea cad toate celelalte căsuțe de pe același rând și de pe aceeași coloană.

Minciuna

Aici s-a rupt totul. Banul Radu cel Tăcut a jurat în fața Cancelariei că am fost la hanul „Mistrețul de Aur” — singura mărturie din tot dosarul care nu se împacă cu restul grilei. Adevărul, așezat de celelalte constatări, e taman pe dos: Banul Radu cel Tăcut n-a pus piciorul în hanul „Mistrețul de Aur”. Sub Legea Supremă doar făptașul minte, iar cine minte se numește singur.

Verdictul

Cancelaria a rostit verdictul fără șovăire: făptașul este Banul Radu cel Tăcut. În ceasul faptei, Banul Radu cel Tăcut a fost la piața de sare, s-a folosit de scrisoarea cifrată și avea drept mobil datoria de onoare. Aici eliminarea simplă n-a ajuns: a trebuit încercat fiecare suspect drept făptaș, până când toate ipotezele afară de una s-au sfărâmat. De aceea dosarul stă la nivelul III.

Cei scoși din cerc

Grila i-a scos din cerc pe rând, cu tot cu locul lor în poveste: Postelnicul Iorgu a fost la fierăria breslei, s-a folosit de butoiașul de vin și avea drept mobil ambiția; Cronicarul Teofil a fost la biblioteca mănăstirii, s-a folosit de cornul heraldului și avea drept mobil gelozia; Ducesa Amara de Corvin a fost la scriptoriu, s-a folosit de cartea de socoteli și avea drept mobil frica de deconspirare; Maica Evghenia a fost la hanul „Mistrețul de Aur”, s-a folosit de inelul cu blazon și avea drept mobil răzbunarea. Niciunul dintre rândurile de mai sus nu e de prisos — scoate-l și grila se deschide la loc.

Cancelaria n-a cerut nimănui să creadă pe cuvânt: a arătat drumul pas cu pas, ca oricine să-l poată reface.

Joacă acest dosar Toate misterele

Tot ce citești mai sus se sprijină pe dosarul propriu-zis. Solverul Cancelariei a verificat, la publicare, că din indiciile date iese o singură soluție — nici mai multe, nici niciuna. culisele Cancelariei.