Vălul Coroanei
O scrisoare cifrată, găsită unde nu-i era locul, a pus Cancelaria în gardă: cineva iscodește pentru altă coroană. Cancelaria a prins doar capătul firului; ghemul întreg e încă în mâinile cuiva. Mărturiile aduc mereu aceleași nume: Starețul Corvus, Contesa Velica de Arin, Bijutierul Manole și Banul Radu cel Tăcut. Ceasurile aflate în discuție: „în zori”, „după utrenie”, „la prânz” și „în amurg”. Cercetează mărturiile pe îndelete, potrivește-le în grilă și rostește verdictul fără grabă.
Suspecți
Crește corbi în turnul mănăstirii. Păsările lui ajung mai repede decât orice sol — și nu pot fi trase la răspundere.
1,78 m
dreptaci
ochi negri
chel
Colecționează evantaie, datorii de onoare și secrete de alcov. Le folosește pe toate trei ca arme.
1,70 m
stângaci
ochi verzi
păr roșcat
Deosebește aurul de poleială dintr-o privire. Cu oamenii, recunoaște, îi trebuie două.
1,69 m
dreptaci
ochi căprui
păr șaten
N-a rostit o vorbă de prisos în viața lui. Din păcate, nici una de folos anchetatorilor.
1,81 m
dreptaci
ochi cenușii
păr sur
Locații
Celule părăsite de când s-a zidit temnița nouă. „Părăsite” e un fel de a spune.
Trandafiri tunși la linie și alei pe care nu ai voie decât cu invitație. Noaptea, gardul viu are urechi.
Butoaie cât carul și unghere unde felinarul nu ajunge niciodată.
Aici se târguiește orice, de la sare la tăceri. Prețul tăcerii crește mereu.
Obiecte
Talere de aramă, greutăți pecetluite. Una dintre greutăți sună a gol.
Lamă scurtă, mâner cu o piatră roșie ca o picătură înghețată. A fost recent ascuțit.
Copia „de purtat” a coroanei adevărate. Cel puțin, asta era ideea.
Grea, veche, cu zimți tociți. Nimeni nu mai știe ce ușă deschide — sau așa se spune.
Momente
Când cetatea abia se trezește și străjile încă moțăie.
Ceasul de după slujba dimineții, când mănăstirea se golește.
Miezul zilei, cu forfotă în piețe și tăceri în alcovuri.
Când umbrele se lungesc, iar felinarele încă nu s-au aprins.
Deschide Grila (jos) ca să rezolvi cazul, cu Mărturiile la îndemână.
Atinge o celulă: gol → ✗ (exclus) → ✓ (sigur) → gol. Fiecare pereche de categorii se întâlnește o singură dată.
| SUSPECȚI | LOCAȚII | OBIECTE | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| MOMENTE | |||||||||||||
| OBIECTE | |||||||||||||
| LOCAȚII | |||||||||||||
Verdict
Vinovatul minte întotdeauna; toți ceilalți spun adevărul.
- În condica Cancelariei stă scris negru pe alb: grădina reginei și coroana de ceremonie se potrivesc.
- Până și bufonul o spune serios: suspectul cu părul șaten nu era de față după utrenie.
- Despre făptaș, Cancelaria știe un singur lucru sigur: făptașul s-a folosit de coroana de ceremonie.
- Cronicarul notează sec: cel mai înalt suspect s-a folosit de balanța vămii, orice s-ar spune la curte.
- Straja de la poartă jură: piața de sare și cheia de bronz se potrivesc.
- În condica Cancelariei stă scris negru pe alb: suspectul cu părul șaten s-a folosit de cheia de bronz.
- În condica Cancelariei stă scris negru pe alb: Starețul Corvus s-a aflat acolo în amurg.
- Un martor cu obraz cinstit a văzut limpede: temnița veche se potrivește cu ceasul acela: în amurg.
- Doi martori, pe blazonul lor: balanța vămii nu se potrivește cu ceasul acela: după utrenie.
- Până și bufonul o spune serios: piața de sare nu se potrivește cu ceasul acela: în zori.