Secretul Cetății
În Regatul Coroanei umblă vorba că zidurile au urechi — iar de data aceasta vorba s-a adeverit. Cancelaria a prins doar capătul firului; ghemul întreg e încă în mâinile cuiva. Pe lista Cancelariei stau Cărturarul Elisei, Spătarul Dragoș, Iscoada Nichifor, Corăbierul Iustin și Cavalerul Bogdan de Fag; unul dintre aceste nume acoperă o minciună. Mobiluri se găsesc din belșug — răzbunarea, datoria de onoare, șantajul, frica de deconspirare și moștenirea — însă unul singur a împins mâna vinovată. Ițele sunt încurcate cu bună știință: cercetează, cântărește fiecare vorbă și rostește verdictul abia când grila nu mai lasă loc de îndoială.
Suspecți
Citește viitorul în aștri și trecutul în datoriile oamenilor. A doua metodă dă greș mai rar.
1,67 m
dreptaci
ochi albaștri
păr cărunt
Poartă spada de ceremonie a regelui. La turnir n-a pierdut niciodată; la zaruri, mereu.
1,86 m
dreptaci
ochi căprui
păr castaniu
Oficial, nu există. Neoficial, a fost văzut în trei locuri deodată — ceea ce, desigur, e imposibil.
1,74 m
stângaci
ochi negri
păr șaten
Aduce mărfuri din porturi cu nume de nepronunțat. Jumătate din încărcătură nu apare niciodată în actele vămii.
1,78 m
stângaci
ochi albaștri
păr negru
Și-a amanetat armura ca să-și plătească datoriile de la han. Onoarea, spune el, nu ruginește.
1,85 m
dreptaci
ochi albaștri
păr șaten
Locații
Vin îndoit cu apă și zvonuri neîndoite cu nimic. Camerele de sus nu pun întrebări.
Cabana regală din inima pădurii. Departe de ochii curții — adică exact ce trebuie unora.
Trandafiri tunși la linie și alei pe care nu ai voie decât cu invitație. Noaptea, gardul viu are urechi.
Celule părăsite de când s-a zidit temnița nouă. „Părăsite” e un fel de a spune.
Nicovale, clești și un foc care nu se stinge niciodată. Aici dispar multe lucruri mici de metal.
Obiecte
Hotarele regatului, desenate cu o corecție proaspătă acolo unde nu ar trebui să fie niciuna.
Flacon mic, dop de ceară, etichetă scrisă cu grijă. Golit pe trei sferturi.
Grea, veche, cu zimți tociți. Nimeni nu mai știe ce ușă deschide — sau așa se spune.
Aur bătut cu pietre albastre. Sfințit de trei ori, furat de două.
Cine îl ține în mână poate pecetlui orice poruncă. De aceea nu ar trebui să umble prin regat.
Motive
răzbunarea
O datorie de sânge pe care numai fapta o mai șterge.
datoria de onoare
O făgăduială care cântărește mai greu decât viața.
șantajul
Un secret ținut ca funia la gât, strâns exact cât trebuie.
frica de deconspirare
Groaza de a fi dat în vileag, care împinge la orice.
moștenirea
O avere așteptată, pe care numai o moarte o desparte de mână.
Momente
Când cetatea abia se trezește și străjile încă moțăie.
Ceasul de după slujba dimineții, când mănăstirea se golește.
Miezul zilei, cu forfotă în piețe și tăceri în alcovuri.
Când umbrele se lungesc, iar felinarele încă nu s-au aprins.
La slujba de seară, când clopotele acoperă orice pas.
Deschide Grila (jos) ca să rezolvi cazul, cu Mărturiile la îndemână.
Atinge o celulă: gol → ✗ (exclus) → ✓ (sigur) → gol. Fiecare pereche de categorii se întâlnește o singură dată.
| SUSPECȚI | LOCAȚII | OBIECTE | MOTIVE | ||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||||||||||||||||
| MOMENTE | |||||||||||||||||||||
| MOTIVE | ![]() |
||||||||||||||||||||
![]() |
|||||||||||||||||||||
![]() |
|||||||||||||||||||||
![]() |
|||||||||||||||||||||
![]() |
|||||||||||||||||||||
| OBIECTE | |||||||||||||||||||||
| LOCAȚII | |||||||||||||||||||||
Verdict
Vinovatul minte întotdeauna; toți ceilalți spun adevărul.
- În condica Cancelariei stă scris negru pe alb: Iscoada Nichifor avea drept mobil răzbunarea.
- Urmele din colb nu mint: hanul „Mistrețul de Aur” și șantajul se potrivesc.
- În condica Cancelariei stă scris negru pe alb: suspectul cu părul negru avea drept mobil frica de deconspirare.
- Corăbierul Iustin ridică mâna dreaptă și spune: „M-am folosit de cheia de bronz”.
- Straja de la poartă jură: frica de deconspirare se potrivește cu ceasul acela: la prânz.
- Un lucru e sigur: fierăria breslei și ceasul „la vecernie” nu împart aceeași potrivire la suspecți.
- În condica Cancelariei stă scris negru pe alb: Cărturarul Elisei avea drept mobil datoria de onoare.
- Un martor cu obraz cinstit a văzut limpede: Iscoada Nichifor a fost la foișorul de vânătoare.
- Straja de noapte a văzut întâi pe Iscoada Nichifor, abia apoi pe Corăbierul Iustin.
- În fața anchetatorului, Cavalerul Bogdan de Fag repetă apăsat: „Aveam drept mobil răzbunarea”.
- În condica Cancelariei stă scris negru pe alb: suspectul cu părul castaniu s-a folosit de sigiliul regal.
- În condica Cancelariei stă scris negru pe alb: fierăria breslei și potirul episcopului se potrivesc.
- Un martor cu obraz cinstit a văzut limpede: temnița veche și cheia de bronz se potrivesc.
- O slujnică a șoptit la spovedanie: sticluța de mătrăgună se potrivește cu ceasul acela: în amurg.
- Urmele din colb nu mint: moștenirea se potrivește cu ceasul acela: după utrenie.