Pecetea Vistieriei
În Regatul Coroanei umblă vorba că zidurile au urechi — iar de data aceasta vorba s-a adeverit. Ce s-a scurs până acum e greu de cântărit; ce s-ar mai putea scurge, de necântărit. Mărturiile aduc mereu aceleași nume: Doftoroaia Safta, Vraciul Damaschin, Fratele Anselm, Doamna Ruxandra și Căpitanul Vlaicu. Mobiluri se găsesc din belșug — frica de deconspirare, gelozia, datoria de onoare, șantajul și moștenirea — însă unul singur a împins mâna vinovată. Puține dosare au pus la încercare atâția anchetatori; desfă ițele, prinde minciuna și rostește verdictul.
Suspecți
Culege ierburi la ceasuri la care oamenii cinstiți dorm. Ierburile, zice ea, atunci vorbesc.
1,58 m
dreptaci
ochi verzi
păr cărunt
Cunoaște leacul oricărei boli și doza la care leacul devine altceva. Jură că n-a greșit niciodată dozajul.
1,71 m
stângaci
ochi verzi
păr sur
Copiază manuscrise de patruzeci de ani. Știe ce scrie în toate — inclusiv în cele interzise.
1,75 m
dreptaci
ochi căprui
păr cărunt
Umbra reginei la orice ceas. Aude tot, vede tot și brodează tot ce află în modele numai de ea știute.
1,65 m
dreptaci
ochi albaștri
păr blond
Păzește porțile cetății de douăzeci de ani. Cine intră și cine iese — el hotărăște ce se scrie în condică.
1,84 m
dreptaci
ochi căprui
păr șaten
Locații
Miroase a fân și a plecări grăbite. Caii nu depun mărturie.
Lumânări, tămâie și o liniște în care orice pas răsună ca o mărturisire.
Regii vechi dorm sub lespezi cu blazoane. Din când în când, cineva le tulbură somnul.
Cabana regală din inima pădurii. Departe de ochii curții — adică exact ce trebuie unora.
Trandafiri tunși la linie și alei pe care nu ai voie decât cu invitație. Noaptea, gardul viu are urechi.
Obiecte
Grea, veche, cu zimți tociți. Nimeni nu mai știe ce ușă deschide — sau așa se spune.
Ștampila care preschimbă orice marfă în marfă „de calitate atestată”. Valorează cât o mină de aur.
Aur bătut cu pietre albastre. Sfințit de trei ori, furat de două.
Copia „de purtat” a coroanei adevărate. Cel puțin, asta era ideea.
Talere de aramă, greutăți pecetluite. Una dintre greutăți sună a gol.
Motive
frica de deconspirare
Groaza de a fi dat în vileag, care împinge la orice.
gelozia
Otrava care mistuie pe cel ce râvnește ce nu-i al lui.
datoria de onoare
O făgăduială care cântărește mai greu decât viața.
șantajul
Un secret ținut ca funia la gât, strâns exact cât trebuie.
moștenirea
O avere așteptată, pe care numai o moarte o desparte de mână.
Momente
Când cetatea abia se trezește și străjile încă moțăie.
Ceasul de după slujba dimineții, când mănăstirea se golește.
Miezul zilei, cu forfotă în piețe și tăceri în alcovuri.
Când umbrele se lungesc, iar felinarele încă nu s-au aprins.
La slujba de seară, când clopotele acoperă orice pas.
Deschide Grila (jos) ca să rezolvi cazul, cu Mărturiile la îndemână.
Atinge o celulă: gol → ✗ (exclus) → ✓ (sigur) → gol. Fiecare pereche de categorii se întâlnește o singură dată.
| SUSPECȚI | LOCAȚII | OBIECTE | MOTIVE | ||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||||||||||||||||
| MOMENTE | |||||||||||||||||||||
| MOTIVE | ![]() |
||||||||||||||||||||
![]() |
|||||||||||||||||||||
![]() |
|||||||||||||||||||||
![]() |
|||||||||||||||||||||
![]() |
|||||||||||||||||||||
| OBIECTE | |||||||||||||||||||||
| LOCAȚII | |||||||||||||||||||||
Verdict
Vinovatul minte întotdeauna; toți ceilalți spun adevărul.
- Doi martori, pe blazonul lor: pecetea breslei și datoria de onoare nu se potrivesc.
- Toate iscoadele raportează același lucru despre vinovat: făptașul s-a folosit de coroana de ceremonie.
- O slujnică a șoptit la spovedanie: cripta catedralei și potirul episcopului se potrivesc.
- Câinii de vânătoare n-au adulmecat nicio urmă: grădina reginei și frica de deconspirare nu se potrivesc.
- Urmele lăsate la fața locului arată limpede: făptașul avea drept mobil frica de deconspirare.
- O slujnică a șoptit la spovedanie: Doamna Ruxandra avea drept mobil datoria de onoare.
- Un martor cu obraz cinstit a văzut limpede: Fratele Anselm avea drept mobil șantajul.
- Cronicarul notează sec: frica de deconspirare se potrivește cu ceasul acela: în amurg, orice s-ar spune la curte.
- În condica Cancelariei stă scris negru pe alb: suspectul stângaci avea drept mobil gelozia.
- Urmele din colb nu mint: cel mai înalt suspect s-a aflat acolo la prânz.
- Iscoadele o confirmă: la suspecți, drumurile pentru cripta catedralei și ceasul „după utrenie” se despart.
- La Cancelarie, Doamna Ruxandra susține: „Am fost în locul unde orice pas răsună ca o mărturisire”.
- O slujnică a șoptit la spovedanie: balanța vămii se potrivește cu ceasul acela: în zori.
- Un martor cu obraz cinstit a văzut limpede: balanța vămii și gelozia se potrivesc.
- O slujnică a șoptit la spovedanie: suspectul cu părul șaten a fost la grajdul mare.