Misterul Vecerniei
O dispariție tulbură cetatea, iar zvonurile cresc mai repede decât adevărul. Fiecare ceas care trece șterge câte o urmă, iar urmele erau puține de la bun început. În fața ta vor sta, pe rând, Căpitanul Vlaicu, Maica Evghenia, Jupâneasa Ilinca și Arcașul Mihu. Printre lucrurile pomenite în șoaptă se numără balanța vămii, pumnalul cu rubin, pecetea breslei și sticluța de mătrăgună. Deschide grila, cântărește fiecare indiciu și rostește verdictul: Cancelaria așteaptă doar semnătura ta.
Suspecți
Păzește porțile cetății de douăzeci de ani. Cine intră și cine iese — el hotărăște ce se scrie în condică.
1,84 m
dreptaci
ochi căprui
păr șaten
Conduce mănăstirea cu mână de fier și condei de aur. Registrul danilor are pagini pe care nu le arată nimănui.
1,60 m
dreptaci
ochi negri
păr negru
Cântărește făina la gram și oamenii dintr-o privire. Nimeni nu-i rămâne dator de două ori.
1,62 m
dreptaci
ochi căprui
păr castaniu
Nimerește o monedă aruncată în vânt de la o sută de pași. La întrebări, în schimb, trage mereu pe lângă.
1,76 m
stângaci
ochi căprui
păr șaten
Locații
Butoaie cât carul și unghere unde felinarul nu ajunge niciodată.
Bărci legate, funii ude și mărfuri care sosesc de preferință pe ceață.
Cabana regală din inima pădurii. Departe de ochii curții — adică exact ce trebuie unora.
Trandafiri tunși la linie și alei pe care nu ai voie decât cu invitație. Noaptea, gardul viu are urechi.
Obiecte
Talere de aramă, greutăți pecetluite. Una dintre greutăți sună a gol.
Lamă scurtă, mâner cu o piatră roșie ca o picătură înghețată. A fost recent ascuțit.
Ștampila care preschimbă orice marfă în marfă „de calitate atestată”. Valorează cât o mină de aur.
Flacon mic, dop de ceară, etichetă scrisă cu grijă. Golit pe trei sferturi.
Momente
Când cetatea abia se trezește și străjile încă moțăie.
Ceasul de după slujba dimineții, când mănăstirea se golește.
Miezul zilei, cu forfotă în piețe și tăceri în alcovuri.
Când umbrele se lungesc, iar felinarele încă nu s-au aprins.
Deschide Grila (jos) ca să rezolvi cazul, cu Mărturiile la îndemână.
Atinge o celulă: gol → ✗ (exclus) → ✓ (sigur) → gol. Fiecare pereche de categorii se întâlnește o singură dată.
| SUSPECȚI | LOCAȚII | OBIECTE | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| MOMENTE | |||||||||||||
| OBIECTE | |||||||||||||
| LOCAȚII | |||||||||||||
Verdict
Vinovatul minte întotdeauna; toți ceilalți spun adevărul.
- Clopotarul ține minte bine: Căpitanul Vlaicu a fost mai devreme decât Arcașul Mihu.
- Despre făptaș, Cancelaria știe un singur lucru sigur: făptașul s-a aflat acolo în amurg.
- Cronicarul notează sec: pivnița castelului și pecetea breslei se potrivesc, orice s-ar spune la curte.
- Cronicarul notează sec: pumnalul cu rubin se potrivește cu ceasul acela: în amurg, orice s-ar spune la curte.
- Până și bufonul o spune serios: Căpitanul Vlaicu n-a pus piciorul în locul unde mărfurile sosesc pe ceață.
- Urmele din colb nu mint: grădina reginei și pumnalul cu rubin se potrivesc.
- O însemnare pe marginea condicii: dacă Maica Evghenia s-a aflat acolo în amurg, atunci suspectul cu părul castaniu s-a aflat acolo în zori.
- Clopotarul ține minte bine: Arcașul Mihu a fost mai devreme decât Maica Evghenia.
- Un martor cu obraz cinstit a văzut limpede: sticluța de mătrăgună se potrivește cu ceasul acela: la prânz.
- În condica Cancelariei stă scris negru pe alb: Jupâneasa Ilinca s-a folosit de pecetea breslei.