Iscoada Sigiliului
Un pocal răsturnat, o față pălind, șoapte care se sting — așa a început, în Regatul Coroanei, dosarul de față. Cine a turnat-o cunoștea obiceiurile mesei; asta îngustează cercul mai mult decât ne-ar plăcea. Sub bănuială au ajuns Călăul Onufrie, Vânătorul Codrin, Paharnicul Grigore, Scutierul Luca și Pârcălabul Ursu — și, până la proba limpede, niciunul dintre aceste nume nu iese din odaie. Mobiluri se găsesc din belșug — datoria de onoare, frica de deconspirare, gelozia, moștenirea și lăcomia — însă unul singur a împins mâna vinovată. Aici nu ajunge ochiul ager — trebuie răbdare de arhivar: potrivește tot, apoi rostește verdictul.
Suspecți
Om tăcut, cu meserie zgomotoasă. Ține un caiet cu ultimele cuvinte ale fiecărui osândit.
1,92 m
dreptaci
ochi negri
chel
Cunoaște pădurea regală mai bine decât potecile castelului. Urmele, spune el, nu mint niciodată — oamenii, da.
1,87 m
dreptaci
ochi verzi
păr negru
Gustă vinul regelui înaintea oricui. Meserie cu viitor scurt, spune el, dar cu trecut bogat.
1,70 m
dreptaci
ochi căprui
păr castaniu
Lustruiește armura cavalerului și visează la propria spadă. Pentru un blazon ar face aproape orice.
1,72 m
dreptaci
ochi verzi
păr șaten
Ține temnița cetății și socoteala celor care ies altfel decât au intrat.
1,90 m
dreptaci
ochi negri
păr negru
Locații
Vin îndoit cu apă și zvonuri neîndoite cu nimic. Camerele de sus nu pun întrebări.
Mii de tomuri legate în piele. Unele lanțuri de la rafturi au fost tăiate de curând.
Lăzi sigilate, condici groase și un aer care miroase a marfă nedeclarată.
Miroase a fân și a plecări grăbite. Caii nu depun mărturie.
Bărci legate, funii ude și mărfuri care sosesc de preferință pe ceață.
Obiecte
Grea, veche, cu zimți tociți. Nimeni nu mai știe ce ușă deschide — sau așa se spune.
Blazonul e pilit aproape complet. Aproape.
Sticla plesnită, fitilul ars până la capăt. Cineva a avut nevoie de lumină multă, repede.
Ușoară, precisă, cu pat de nuc. Din tolbă lipsește exact o săgeată.
Hotarele regatului, desenate cu o corecție proaspătă acolo unde nu ar trebui să fie niciuna.
Motive
datoria de onoare
O făgăduială care cântărește mai greu decât viața.
frica de deconspirare
Groaza de a fi dat în vileag, care împinge la orice.
gelozia
Otrava care mistuie pe cel ce râvnește ce nu-i al lui.
moștenirea
O avere așteptată, pe care numai o moarte o desparte de mână.
lăcomia
Dorința nesățioasă de avere, care nu se oprește la nimic.
Momente
Când cetatea abia se trezește și străjile încă moțăie.
Ceasul de după slujba dimineții, când mănăstirea se golește.
Miezul zilei, cu forfotă în piețe și tăceri în alcovuri.
Când umbrele se lungesc, iar felinarele încă nu s-au aprins.
La slujba de seară, când clopotele acoperă orice pas.
Deschide Grila (jos) ca să rezolvi cazul, cu Mărturiile la îndemână.
Atinge o celulă: gol → ✗ (exclus) → ✓ (sigur) → gol. Fiecare pereche de categorii se întâlnește o singură dată.
| SUSPECȚI | LOCAȚII | OBIECTE | MOTIVE | ||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||||||||||||||||
| MOMENTE | |||||||||||||||||||||
| MOTIVE | ![]() |
||||||||||||||||||||
![]() |
|||||||||||||||||||||
![]() |
|||||||||||||||||||||
![]() |
|||||||||||||||||||||
![]() |
|||||||||||||||||||||
| OBIECTE | |||||||||||||||||||||
| LOCAȚII | |||||||||||||||||||||
Verdict
Vinovatul minte întotdeauna; toți ceilalți spun adevărul.
- În condica Cancelariei stă scris negru pe alb: Scutierul Luca s-a folosit de inelul cu blazon.
- Straja de la poartă jură: biblioteca mănăstirii și cheia de bronz se potrivesc.
- Până și bufonul o spune serios: moștenirea nu se potrivește cu ceasul acela: la prânz.
- O slujnică a șoptit la spovedanie: arbaleta de vânătoare și moștenirea se potrivesc.
- O slujnică a șoptit la spovedanie: debarcaderul și felinarul spart se potrivesc.
- Câinii de vânătoare n-au adulmecat nicio urmă: biblioteca mănăstirii nu se potrivește cu ceasul acela: în amurg.
- Câinii de vânătoare n-au adulmecat nicio urmă: cel mai înalt suspect nu era de față la prânz.
- După rânduiala ceasurilor, întâi vine Pârcălabul Ursu, apoi suspectul cu părul șaten.
- Paharnicul Grigore declară sub jurământ: „M-am folosit de arbaleta de vânătoare”.
- În condica Cancelariei stă scris negru pe alb: hanul „Mistrețul de Aur” se potrivește cu ceasul acela: în zori.
- După rânduiala ceasurilor, întâi vine Pârcălabul Ursu, apoi Paharnicul Grigore.
- Cronicarul notează sec: Paharnicul Grigore avea drept mobil frica de deconspirare, orice s-ar spune la curte.
- Un martor cu obraz cinstit a văzut limpede: biblioteca mănăstirii și lăcomia se potrivesc.
- Urmele din colb nu mint: Vânătorul Codrin a fost în locul care miroase a marfă nedeclarată.
- Cancelaria a verificat de două ori: arbaleta de vânătoare nu se potrivește cu ceasul acela: în zori.
- O slujnică a șoptit la spovedanie: datoria de onoare se potrivește cu ceasul acela: după utrenie.