Enigma Vecerniei
Din Cancelarie a ieșit un decret cu pecete mincinoasă, iar pergamentul lui a apucat să facă ravagii. Falsul e meșteșugit: doar un ochi deprins cu arhivele i-a găsit cusurul. Mărturiile aduc mereu aceleași nume: Călăul Onufrie, Vânătorul Codrin, Cămărașul Filip, Jupâneasa Ilinca și Paharnicul Grigore. Printre lucrurile pomenite în șoaptă se numără pecetea breslei, icoana ferecată în argint, cartea de socoteli, scrisoarea cifrată și sigiliul regal. Puține dosare au pus la încercare atâția anchetatori; desfă ițele, prinde minciuna și rostește verdictul.
Suspecți
Om tăcut, cu meserie zgomotoasă. Ține un caiet cu ultimele cuvinte ale fiecărui osândit.
1,92 m
dreptaci
ochi negri
chel
Cunoaște pădurea regală mai bine decât potecile castelului. Urmele, spune el, nu mint niciodată — oamenii, da.
1,87 m
dreptaci
ochi verzi
păr negru
Numără argintăria coroanei în fiecare seară. În unele seri, numărătoarea iese diferit — și el tace.
1,79 m
dreptaci
ochi cenușii
păr castaniu
Cântărește făina la gram și oamenii dintr-o privire. Nimeni nu-i rămâne dator de două ori.
1,62 m
dreptaci
ochi căprui
păr castaniu
Gustă vinul regelui înaintea oricui. Meserie cu viitor scurt, spune el, dar cu trecut bogat.
1,70 m
dreptaci
ochi căprui
păr castaniu
Locații
Vin îndoit cu apă și zvonuri neîndoite cu nimic. Camerele de sus nu pun întrebări.
Regii vechi dorm sub lespezi cu blazoane. Din când în când, cineva le tulbură somnul.
Bărci legate, funii ude și mărfuri care sosesc de preferință pe ceață.
Trandafiri tunși la linie și alei pe care nu ai voie decât cu invitație. Noaptea, gardul viu are urechi.
Miroase a fân și a plecări grăbite. Caii nu depun mărturie.
Obiecte
Ștampila care preschimbă orice marfă în marfă „de calitate atestată”. Valorează cât o mină de aur.
Ferecătura e meșteșug vechi; cuiele care o țin sunt bătute săptămâna asta.
Coloane de cifre îngrijite, cu o pagină smulsă exact la mijlocul lunii.
Rânduri ordonate de semne fără noimă. Cerneala e scumpă, hârtia și mai scumpă, expeditorul — necunoscut.
Cine îl ține în mână poate pecetlui orice poruncă. De aceea nu ar trebui să umble prin regat.
Motive
lăcomia
Dorința nesățioasă de avere, care nu se oprește la nimic.
șantajul
Un secret ținut ca funia la gât, strâns exact cât trebuie.
frica de deconspirare
Groaza de a fi dat în vileag, care împinge la orice.
datoria de onoare
O făgăduială care cântărește mai greu decât viața.
gelozia
Otrava care mistuie pe cel ce râvnește ce nu-i al lui.
Deschide Grila (jos) ca să rezolvi cazul, cu Mărturiile la îndemână.
Atinge o celulă: gol → ✗ (exclus) → ✓ (sigur) → gol. Fiecare pereche de categorii se întâlnește o singură dată.
| SUSPECȚI | LOCAȚII | OBIECTE | ||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| MOTIVE | ![]() |
|||||||||||||||
![]() |
||||||||||||||||
![]() |
||||||||||||||||
![]() |
||||||||||||||||
![]() |
||||||||||||||||
| OBIECTE | ||||||||||||||||
| LOCAȚII | ||||||||||||||||
Verdict
Vinovatul minte întotdeauna; toți ceilalți spun adevărul.
- Straja de la poartă jură: Călăul Onufrie a fost în locul unde camerele de sus nu pun întrebări.
- Câinii de vânătoare n-au adulmecat nicio urmă: Vânătorul Codrin n-a pus piciorul în locul unde mărfurile sosesc pe ceață.
- Jupâneasa Ilinca ridică mâna dreaptă și spune: „M-am folosit de cartea de socoteli”.
- Vânătorul Codrin declară sub jurământ: „Aveam drept mobil frica de deconspirare”.
- Straja de la poartă jură: hanul „Mistrețul de Aur” și frica de deconspirare se potrivesc.
- Un bilet nesemnat, strecurat pe sub ușă: „făptașul avea drept mobil datoria de onoare”.
- Urmele din colb nu mint: grajdul mare și icoana ferecată în argint se potrivesc.
- Cronicarul notează sec: cripta catedralei și cartea de socoteli se potrivesc, orice s-ar spune la curte.
- Cronicarul notează sec: icoana ferecată în argint și șantajul se potrivesc, orice s-ar spune la curte.
- Paharnicul Grigore declară sub jurământ: „Aveam drept mobil gelozia”.
- Registrul vămii e limpede: Paharnicul Grigore nu s-a atins de scrisoarea cifrată.
- Cronicarul notează sec: Călăul Onufrie s-a folosit de pecetea breslei, orice s-ar spune la curte.