Enigma Iarmarocului
În Regatul Coroanei umblă vorba că zidurile au urechi — iar de data aceasta vorba s-a adeverit. Iscoada cunoaște coridoarele mai bine decât străjile — semn rău: e unul de-al casei. Sub bănuială au ajuns Spătarul Dragoș, Bufonul Țintar, Căpitanul Vlaicu și Grădinarul Pantelimon — și, până la proba limpede, niciunul dintre aceste nume nu iese din odaie. Printre lucrurile pomenite în șoaptă se numără harta ținuturilor, cornul heraldului, butoiașul de vin și potirul episcopului. Ițele sunt încurcate cu bună știință: cercetează, cântărește fiecare vorbă și rostește verdictul abia când grila nu mai lasă loc de îndoială.
Suspecți
Poartă spada de ceremonie a regelui. La turnir n-a pierdut niciodată; la zaruri, mereu.
1,86 m
dreptaci
ochi căprui
păr castaniu
Singurul om din regat care poate spune adevărul regelui — cu condiția să-l facă să sune a glumă.
1,56 m
dreptaci
ochi verzi
păr roșcat
Păzește porțile cetății de douăzeci de ani. Cine intră și cine iese — el hotărăște ce se scrie în condică.
1,84 m
dreptaci
ochi căprui
păr șaten
Îngrijește trandafirii reginei și straturile de mătrăgună ale nimănui. A doua grădină e mai căutată.
1,73 m
dreptaci
ochi verzi
păr cărunt
Locații
Lumânări, tămâie și o liniște în care orice pas răsună ca o mărturisire.
Mii de tomuri legate în piele. Unele lanțuri de la rafturi au fost tăiate de curând.
Cel mai înalt punct al cetății. De aici se vede tot — și de jos se vede cine urcă.
Regii vechi dorm sub lespezi cu blazoane. Din când în când, cineva le tulbură somnul.
Obiecte
Hotarele regatului, desenate cu o corecție proaspătă acolo unde nu ar trebui să fie niciuna.
Sună adunarea, alarma sau retragerea. Cine îl are poate porni o panică întreagă cu o singură suflare.
Vin de Arin, anul cel bun. Cepul a fost scos și pus la loc de o mână nepricepută.
Aur bătut cu pietre albastre. Sfințit de trei ori, furat de două.
Momente
Când cetatea abia se trezește și străjile încă moțăie.
Ceasul de după slujba dimineții, când mănăstirea se golește.
Miezul zilei, cu forfotă în piețe și tăceri în alcovuri.
Când umbrele se lungesc, iar felinarele încă nu s-au aprins.
Deschide Grila (jos) ca să rezolvi cazul, cu Mărturiile la îndemână.
Atinge o celulă: gol → ✗ (exclus) → ✓ (sigur) → gol. Fiecare pereche de categorii se întâlnește o singură dată.
| SUSPECȚI | LOCAȚII | OBIECTE | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| MOMENTE | |||||||||||||
| OBIECTE | |||||||||||||
| LOCAȚII | |||||||||||||
Verdict
Vinovatul minte întotdeauna; toți ceilalți spun adevărul.
- Urmele din colb nu mint: cel mai înalt suspect s-a folosit de harta ținuturilor.
- Doi martori, pe blazonul lor: Grădinarul Pantelimon n-a pus piciorul în capela veche.
- Straja de noapte a văzut întâi pe Grădinarul Pantelimon, abia apoi pe Spătarul Dragoș.
- Urmele din colb nu mint: biblioteca mănăstirii și cornul heraldului se potrivesc.
- Cancelaria a verificat de două ori: potirul episcopului nu se potrivește cu ceasul acela: la prânz.
- Straja de la poartă jură: Căpitanul Vlaicu s-a folosit de potirul episcopului.
- Cronicarul notează sec: suspectul cu părul castaniu a fost în locul de unde se vede tot, orice s-ar spune la curte.
- O slujnică a șoptit la spovedanie: turnul de veghe se potrivește cu ceasul acela: după utrenie.
- La Cancelarie, Căpitanul Vlaicu susține: „M-am folosit de cornul heraldului”.
- În condica Cancelariei stă scris negru pe alb: suspectul cu părul șaten a fost în locul unde dorm regii vechi.