Complotul Ospățului
Vindecătorii au clătinat din cap, iar Cancelaria a înțeles îndată: nu boală, ci otravă. Doza a fost măsurată cu grijă — îndeajuns cât să nu pară întâmplare, prea puțin cât să scape nepedepsită. În fața ta vor sta, pe rând, Contesa Velica de Arin, Corăbierul Iustin, Cavalerul Bogdan de Fag, Fratele Anselm și Pârcălabul Ursu. Locurile pomenite în mărturii — cripta catedralei, zidul de miazănoapte, piața de sare, debarcaderul și temnița veche — își așteaptă fiecare cercetarea. Puține dosare au pus la încercare atâția anchetatori; desfă ițele, prinde minciuna și rostește verdictul.
Suspecți
Colecționează evantaie, datorii de onoare și secrete de alcov. Le folosește pe toate trei ca arme.
1,70 m
stângaci
ochi verzi
păr roșcat
Aduce mărfuri din porturi cu nume de nepronunțat. Jumătate din încărcătură nu apare niciodată în actele vămii.
1,78 m
stângaci
ochi albaștri
păr negru
Și-a amanetat armura ca să-și plătească datoriile de la han. Onoarea, spune el, nu ruginește.
1,85 m
dreptaci
ochi albaștri
păr șaten
Copiază manuscrise de patruzeci de ani. Știe ce scrie în toate — inclusiv în cele interzise.
1,75 m
dreptaci
ochi căprui
păr cărunt
Ține temnița cetății și socoteala celor care ies altfel decât au intrat.
1,90 m
dreptaci
ochi negri
păr negru
Locații
Regii vechi dorm sub lespezi cu blazoane. Din când în când, cineva le tulbură somnul.
Porțiunea de zid pe care rondul o ocolește când bate vântul. Toată lumea știe asta.
Aici se târguiește orice, de la sare la tăceri. Prețul tăcerii crește mereu.
Bărci legate, funii ude și mărfuri care sosesc de preferință pe ceață.
Celule părăsite de când s-a zidit temnița nouă. „Părăsite” e un fel de a spune.
Obiecte
Ștampila care preschimbă orice marfă în marfă „de calitate atestată”. Valorează cât o mină de aur.
Boabe de rășină aurie, înșirate pe fir de mătase. Firul e rupt și reînnodat în grabă.
Grea, veche, cu zimți tociți. Nimeni nu mai știe ce ușă deschide — sau așa se spune.
Copia „de purtat” a coroanei adevărate. Cel puțin, asta era ideea.
Un act pe jumătate ars, cu o pată care ar putea fi vin. Sau nu.
Motive
datoria de onoare
O făgăduială care cântărește mai greu decât viața.
șantajul
Un secret ținut ca funia la gât, strâns exact cât trebuie.
moștenirea
O avere așteptată, pe care numai o moarte o desparte de mână.
răzbunarea
O datorie de sânge pe care numai fapta o mai șterge.
frica de deconspirare
Groaza de a fi dat în vileag, care împinge la orice.
Deschide Grila (jos) ca să rezolvi cazul, cu Mărturiile la îndemână.
Atinge o celulă: gol → ✗ (exclus) → ✓ (sigur) → gol. Fiecare pereche de categorii se întâlnește o singură dată.
| SUSPECȚI | LOCAȚII | OBIECTE | ||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| MOTIVE | ![]() |
|||||||||||||||
![]() |
||||||||||||||||
![]() |
||||||||||||||||
![]() |
||||||||||||||||
![]() |
||||||||||||||||
| OBIECTE | ||||||||||||||||
| LOCAȚII | ||||||||||||||||
Verdict
Vinovatul minte întotdeauna; toți ceilalți spun adevărul.
- Urmele din colb nu mint: pergamentul pătat și datoria de onoare se potrivesc.
- Urmele lăsate la fața locului arată limpede: făptașul a fost la cripta catedralei.
- Straja de la poartă jură: coroana de ceremonie și moștenirea se potrivesc.
- O slujnică a șoptit la spovedanie: piața de sare și pecetea breslei se potrivesc.
- Urmele din colb nu mint: suspectul cu părul cărunt s-a folosit de colierul de chihlimbar.
- În condica Cancelariei stă scris negru pe alb: Pârcălabul Ursu a fost la temnița veche.
- În condica Cancelariei stă scris negru pe alb: temnița veche și șantajul se potrivesc.
- Urmele din colb nu mint: debarcaderul și datoria de onoare se potrivesc.
- Un bilet nesemnat, strecurat pe sub ușă: „făptașul avea drept mobil răzbunarea”.
- În fața anchetatorului, Corăbierul Iustin repetă apăsat: „Am fost la debarcader”.
- Vraciul o spune cu degetul ridicat: dacă Pârcălabul Ursu s-a folosit de cheia de bronz, atunci Contesa Velica de Arin s-a folosit de pecetea breslei.