Ceasul Domniței
O scrisoare cifrată, găsită unde nu-i era locul, a pus Cancelaria în gardă: cineva iscodește pentru altă coroană. Iscoada cunoaște coridoarele mai bine decât străjile — semn rău: e unul de-al casei. Pe lista Cancelariei stau Vânătorul Codrin, Hangița Mărgica, Spătarul Dragoș și Părintele Nicodim; unul dintre aceste nume acoperă o minciună. Ceasurile aflate în discuție: „în zori”, „după utrenie”, „la prânz” și „în amurg”. Puține dosare au pus la încercare atâția anchetatori; desfă ițele, prinde minciuna și rostește verdictul.
Din arhiva Cancelariei
Un dosar de spionaj în care apare un ceas anume în titlu spune, încă înainte de a fi deschis, unde stă greutatea: nu în ce s-a aflat, ci în când s-a aflat. Vestea a ieșit din regat într-un interval scurt, iar intervalul acela e tot ce are Cancelaria.
Cei patru suspecți sunt oameni care se mișcă mult. Vânătorul Codrin bate pădurea. Spătarul Dragoș poartă sabia domnului și merge unde merge și el. Hangița Mărgica stă pe loc, dar prin fața ei trece toată lumea. Părintele Nicodim se mișcă puțin, însă la el vin toți, ceea ce e același lucru.
Locurile: casa negustorului, grajdul mare, fierăria breslei și beciul vămii — patru locuri de lucru, niciunul de odihnă. Obiectele: o mantie de hermină, un inel cu blazon, o spadă ruginită și o cheie de bronz.
Nivelul III. Mărturiile sunt aici cheia dosarului, iar una dintre ele e falsă. Nu porni de la ea; pornește de la ce o poate contrazice.
Suspecți
Cunoaște pădurea regală mai bine decât potecile castelului. Urmele, spune el, nu mint niciodată — oamenii, da.
1,87 m
dreptaci
ochi verzi
păr negru
La hanul „Mistrețul de Aur” se varsă vin și taine în egală măsură. Ea nu uită niciodată o datorie — sau o vorbă scăpată.
1,61 m
dreptaci
ochi negri
păr castaniu
Poartă spada de ceremonie a regelui. La turnir n-a pierdut niciodată; la zaruri, mereu.
1,86 m
dreptaci
ochi căprui
păr castaniu
Ascultă spovedaniile întregii curți. Uitarea, spune el, e un dar de la Domnul — pe care îl vinde scump.
1,72 m
dreptaci
ochi albaștri
păr cărunt
Locații
Covoare aduse de peste mări și un birou cu mai multe sertare secrete decât sertare.
Miroase a fân și a plecări grăbite. Caii nu depun mărturie.
Nicovale, clești și un foc care nu se stinge niciodată. Aici dispar multe lucruri mici de metal.
Lăzi sigilate, condici groase și un aer care miroase a marfă nedeclarată.
Obiecte
Blană albă cu cozi negre — doar familia regală are voie s-o poarte. Are o ruptură la tiv.
Blazonul e pilit aproape complet. Aproape.
O armă bătrână, uitată în panoplie. Rugina de pe lamă e mai nouă decât pare.
Grea, veche, cu zimți tociți. Nimeni nu mai știe ce ușă deschide — sau așa se spune.
Momente
Când cetatea abia se trezește și străjile încă moțăie.
Ceasul de după slujba dimineții, când mănăstirea se golește.
Miezul zilei, cu forfotă în piețe și tăceri în alcovuri.
Când umbrele se lungesc, iar felinarele încă nu s-au aprins.
Deschide Grila (jos) ca să rezolvi cazul, cu Mărturiile la îndemână.
Atinge o celulă: gol → ✗ (exclus) → ✓ (sigur) → gol. Fiecare pereche de categorii se întâlnește o singură dată.
| SUSPECȚI | LOCAȚII | OBIECTE | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| MOMENTE | |||||||||||||
| OBIECTE | |||||||||||||
| LOCAȚII | |||||||||||||
Verdict
Vinovatul minte întotdeauna; toți ceilalți spun adevărul.
- Cronicarul notează sec: inelul cu blazon se potrivește cu ceasul acela: în zori, orice s-ar spune la curte.
- Urmele din colb nu mint: beciul vămii și spada ruginită se potrivesc.
- O slujnică a șoptit la spovedanie: suspectul cu ochii negri s-a folosit de inelul cu blazon.
- La Cancelarie, Spătarul Dragoș susține: „M-am folosit de spada ruginită”.
- Urmele din colb nu mint: Părintele Nicodim a fost la grajdul mare.
- Vânătorul Codrin declară sub jurământ: „Mă aflam acolo după utrenie”.
- Straja de la poartă jură: suspectul cu ochii albaștri s-a folosit de mantia de hermină.
- Urmele din colb nu mint: Spătarul Dragoș a fost în locul cu mai multe sertare secrete decât sertare.
- Cancelaria a verificat de două ori: Spătarul Dragoș nu era de față în amurg.