Enigmerra
EN Intră în cont

Cronica dezlegării: Ceasul Cetății

Otrăvire Nivelul III

Pocalul a fost golit, făptașul a fost numit, iar cronica aceasta păstrează raționamentul care i-a stat împotrivă.

Dosarul, la prima citire

Cineva a strecurat otravă unde nu trebuia, iar curtea întreagă își ferește acum pocalele. Între leac și venin e o linie subțire, iar cineva de la curte a trecut-o cu bună știință. Sub bănuială au ajuns Cronicarul Teofil, Vânătorul Codrin, Grădinarul Pantelimon, Meșterul Gavril Potcovarul și Cărturarul Elisei — și, până la proba limpede, niciunul dintre aceste nume nu iese din odaie. Locurile pomenite în mărturii — piața de sare, câmpul de turnir, beciul vămii, moara de pe râu și temnița veche — își așteaptă fiecare cercetarea. Ițele sunt încurcate cu bună știință: cercetează, cântărește fiecare vorbă și rostește verdictul abia când grila nu mai lasă loc de îndoială.

Pe lista Cancelariei au încăput Cronicarul Teofil, Vânătorul Codrin, Grădinarul Pantelimon, Meșterul Gavril Potcovarul și Cărturarul Elisei, niciunul mai presus de bănuială decât celălalt.

Suspecții

Locații

Obiecte

Motive

Mărturiile depuse la dosar

Atât a avut ancheta la dispoziție, niciun rând în plus. Setul e minim prin construcție — scoate oricare dintre rândurile de mai jos și dosarul redevine de nedezlegat.

  1. O slujnică a șoptit la spovedanie: Vânătorul Codrin avea drept mobil frica de deconspirare.
  2. O slujnică a șoptit la spovedanie: Grădinarul Pantelimon avea drept mobil gelozia.
  3. Meșterul Gavril Potcovarul declară sub jurământ: „Aveam drept mobil frica de deconspirare”.
  4. Logofătul a dedus la rece: dacă Grădinarul Pantelimon s-a folosit de cartea de socoteli, atunci Vânătorul Codrin a fost la beciul vămii.
  5. Cronicarul notează sec: câmpul de turnir și cartea de socoteli se potrivesc, orice s-ar spune la curte.
  6. Orice ar bârfi târgul: Meșterul Gavril Potcovarul n-a pus piciorul în locul cu tribune goale în afara serbărilor.
  7. Straja de la poartă jură: moara de pe râu și sigiliul regal se potrivesc.
  8. Urmele din colb nu mint: Vânătorul Codrin s-a folosit de colierul de chihlimbar.
  9. Cronicarul notează sec: temnița veche și datoria de onoare se potrivesc, orice s-ar spune la curte.
  10. Vraciul o spune cu degetul ridicat: dacă Vânătorul Codrin a fost la beciul vămii, atunci suspectul cu ochii albaștri s-a folosit de candelabrul de argint.
  11. Cărturarul Elisei ridică mâna dreaptă și spune: „Am fost în locul unde celulele doar par părăsite”.
  12. Un martor cu obraz cinstit a văzut limpede: Cronicarul Teofil avea drept mobil ambiția.
  13. Straja de la poartă jură: moara de pe râu și ambiția se potrivesc.
Dezvăluie raționamentul Cancelariei — atenție, de aici încolo se află făptașul

Raționamentul, pas cu pas

Metoda Cancelariei nu se schimbă de la un dosar la altul: constatările se așază în grilă ca fapte sigure, mărturiile se cântăresc sub Legea Supremă, iar ce rămâne după toate tăieturile este adevărul, fie el oricât de neplăcut.

S-a aflat, în cele din urmă, și aceasta: „O slujnică a șoptit la spovedanie: Vânătorul Codrin avea drept mobil frica de deconspirare”. O certitudine în plus înseamnă, în grila de deducție, un pumn întreg de imposibilități — și așa a fost și de data aceasta.

Din cercetarea locului a ieșit și aceasta: „O slujnică a șoptit la spovedanie: Grădinarul Pantelimon avea drept mobil gelozia”. S-a legat o pereche, iar legătura a tras după ea, ca un nod, o mână întreagă de imposibilități.

A urmat o precizare care a îngustat cercul: „Meșterul Gavril Potcovarul declară sub jurământ: „Aveam drept mobil frica de deconspirare””. Legea Supremă cere să încerci fiecare suspect drept făptaș și să vezi care ipoteză se sfărâmă. Aici s-a sfărâmat una.

Restul dosarului s-a scris aproape singur, din rânduri ca acestea: „Logofătul a dedus la rece: dacă Grădinarul Pantelimon s-a folosit de cartea de socoteli, atunci Vânătorul Codrin a fost la beciul vămii”; „Cronicarul notează sec: câmpul de turnir și cartea de socoteli se potrivesc, orice s-ar spune la curte”; „Orice ar bârfi târgul: Meșterul Gavril Potcovarul n-a pus piciorul în locul cu tribune goale în afara serbărilor”; „Straja de la poartă jură: moara de pe râu și sigiliul regal se potrivesc”; „Urmele din colb nu mint: Vânătorul Codrin s-a folosit de colierul de chihlimbar”; „Cronicarul notează sec: temnița veche și datoria de onoare se potrivesc, orice s-ar spune la curte”; „Vraciul o spune cu degetul ridicat: dacă Vânătorul Codrin a fost la beciul vămii, atunci suspectul cu ochii albaștri s-a folosit de candelabrul de argint”; „Cărturarul Elisei ridică mâna dreaptă și spune: „Am fost în locul unde celulele doar par părăsite””. Ancheta n-a mai avut nevoie de altceva; ce rămăsese se citea singur.

A ieșit la iveală și amănuntul acesta: „Un martor cu obraz cinstit a văzut limpede: Cronicarul Teofil avea drept mobil ambiția”. Căsuța s-a umplut, iar în jurul ei s-a făcut gol: asta face o potrivire sigură într-o grilă.

Cancelaria a mai cerut o verificare și a primit-o: „Straja de la poartă jură: moara de pe râu și ambiția se potrivesc”. De aici încolo căsuța aceea nu mai putea fi disputată, iar disputa s-a mutat cu un rând mai jos.

Nepotrivirea

Aici s-a rupt totul. Meșterul Gavril Potcovarul a jurat în fața Cancelariei că aveam drept mobil frica de deconspirare — singura mărturie din tot dosarul care nu se împacă cu restul grilei. Adevărul, așezat de celelalte constatări, e taman pe dos: Meșterul Gavril Potcovarul n-avea drept mobil frica de deconspirare. Sub Legea Supremă doar făptașul minte, iar cine minte se numește singur.

Pecetea pe dosar

Verdictul s-a scris de la sine — făptașul este Meșterul Gavril Potcovarul. La ceasul cu pricina, Meșterul Gavril Potcovarul a fost la piața de sare, s-a folosit de cufărul ferecat și avea drept mobil lăcomia. S-a ajuns aici numai ducând fiecare presupunere până la capătul ei absurd — un dosar de nivelul III, pe drept.

Restul suspecților

Grila i-a scos din cerc pe rând, cu tot cu locul lor în poveste: Cronicarul Teofil a fost la moara de pe râu, s-a folosit de sigiliul regal și avea drept mobil ambiția; Vânătorul Codrin a fost la beciul vămii, s-a folosit de colierul de chihlimbar și avea drept mobil frica de deconspirare; Grădinarul Pantelimon a fost la câmpul de turnir, s-a folosit de cartea de socoteli și avea drept mobil gelozia; Cărturarul Elisei a fost la temnița veche, s-a folosit de candelabrul de argint și avea drept mobil datoria de onoare. Niciunul dintre rândurile de mai sus nu e de prisos — scoate-l și grila se deschide la loc.

Cancelaria n-a cerut nimănui să creadă pe cuvânt: a arătat drumul pas cu pas, ca oricine să-l poată reface.

Joacă acest dosar Toate misterele

Tot ce citești mai sus se sprijină pe dosarul propriu-zis. Solverul Cancelariei a verificat, la publicare, că din indiciile date iese o singură soluție — nici mai multe, nici niciuna. culisele Cancelariei.