Capcana Zorilor
Șoaptele au început în Regatul Coroanei ca un fum subțire; acum fumul miroase a conspirație. Cei prinși în ea jură că n-au știut nimic; unul singur jură strâmb. Sub bănuială au ajuns Clopotarul Sava, Părintele Nicodim și Paharnicul Grigore — și, până la proba limpede, niciunul dintre aceste nume nu iese din odaie. Locurile pomenite în mărturii — temnița veche, scriptoriul și fierăria breslei — își așteaptă fiecare cercetarea. Cercetează mărturiile pe îndelete, potrivește-le în grilă și rostește verdictul fără grabă.
Din arhiva Cancelariei
O conspirație nu se coace niciodată la lumina zilei, iar dosarul acesta poartă în chiar numele lui ceasul la care a fost descoperită: zorile. Când s-a crăpat de ziuă, trei oameni care n-aveau ce căuta unul lângă altul se dovediseră totuși, fiecare, într-un loc care nu li se potrivea.
Cei trei n-au fost aleși după bănuială, ci după prilej. Clopotarul Sava vede orașul de sus și nu iartă nimic din ce vede. Părintele Nicodim ține minte spovedaniile întregii curți și socotește uitarea un dar de vânzare. Paharnicul Grigore gustă vinul regelui înaintea oricui. Trei meserii care trăiesc, fiecare în felul ei, din ce află despre alții — și tocmai de aceea niciunul nu poate fi scos din cerc din capul locului.
Locurile spun și ele ceva. O temniță veche ale cărei celule „părăsite” nu par chiar părăsite, un scriptoriu în care o pană scârțâie mai tare decât o conștiință, și fierăria breslei, unde focul nu se stinge niciodată și dispar destule lucruri mărunte de metal.
E un dosar de nivelul I: se dezleagă prin eliminare curată, fără ipoteze duse până la absurd. Tocmai de aceea e locul potrivit ca să deprinzi disciplina grilei.
Suspecți
Trage clopotele catedralei la ceas fix de treizeci de ani. Vede tot orașul de sus și nu iartă nimic din ce vede.
1,83 m
dreptaci
ochi căprui
păr cărunt
Ascultă spovedaniile întregii curți. Uitarea, spune el, e un dar de la Domnul — pe care îl vinde scump.
1,72 m
dreptaci
ochi albaștri
păr cărunt
Gustă vinul regelui înaintea oricui. Meserie cu viitor scurt, spune el, dar cu trecut bogat.
1,70 m
dreptaci
ochi căprui
păr castaniu
Locații
Celule părăsite de când s-a zidit temnița nouă. „Părăsite” e un fel de a spune.
Pupitre înclinate, cerneală și tăcere de lucru. Aici o pană scârțâie mai tare decât o conștiință.
Nicovale, clești și un foc care nu se stinge niciodată. Aici dispar multe lucruri mici de metal.
Deschide Grila (jos) ca să rezolvi cazul, cu Mărturiile la îndemână.
Atinge o celulă: gol → ✗ (exclus) → ✓ (sigur) → gol. Fiecare pereche de categorii se întâlnește o singură dată.
| SUSPECȚI | ||||
|---|---|---|---|---|
| LOCAȚII | ||||
Verdict
Vinovatul minte întotdeauna; toți ceilalți spun adevărul.
- Cancelaria a verificat de două ori: cel mai înalt suspect n-a pus piciorul în temnița veche.
- Urmele din colb nu mint: suspectul cu părul castaniu a fost în locul unde focul nu se stinge niciodată.
- Un bilet nesemnat, strecurat pe sub ușă: „făptașul a fost în locul unde o pană scârțâie mai tare decât o conștiință”.