Capcana Cancelariei
O scrisoare cifrată, găsită unde nu-i era locul, a pus Cancelaria în gardă: cineva iscodește pentru altă coroană. Ce s-a scurs până acum e greu de cântărit; ce s-ar mai putea scurge, de necântărit. În fața ta vor sta, pe rând, Iscoada Nichifor, Pârcălabul Ursu, Jupâneasa Ilinca și Vameșul Costache. Mărturiile se agață de ceasuri anume: „în zori”, „după utrenie”, „la prânz” și „în amurg”. Deschide grila, cântărește fiecare indiciu și rostește verdictul: Cancelaria așteaptă doar semnătura ta.
Suspecți
Oficial, nu există. Neoficial, a fost văzut în trei locuri deodată — ceea ce, desigur, e imposibil.
1,74 m
stângaci
ochi negri
păr șaten
Ține temnița cetății și socoteala celor care ies altfel decât au intrat.
1,90 m
dreptaci
ochi negri
păr negru
Cântărește făina la gram și oamenii dintr-o privire. Nimeni nu-i rămâne dator de două ori.
1,62 m
dreptaci
ochi căprui
păr castaniu
Balanța lui cântărește marfa; ochiul lui, negustorul. Amândouă se pot „unge” la nevoie.
1,80 m
dreptaci
ochi negri
păr sur
Locații
foișorul de vânătoare
Cabana regală din inima pădurii. Departe de ochii curții — adică exact ce trebuie unora.
capela veche
Lumânări, tămâie și o liniște în care orice pas răsună ca o mărturisire.
debarcaderul
Bărci legate, funii ude și mărfuri care sosesc de preferință pe ceață.
hanul „Mistrețul de Aur”
Vin îndoit cu apă și zvonuri neîndoite cu nimic. Camerele de sus nu pun întrebări.
Obiecte
potirul episcopului
Aur bătut cu pietre albastre. Sfințit de trei ori, furat de două.
icoana ferecată în argint
Ferecătura e meșteșug vechi; cuiele care o țin sunt bătute săptămâna asta.
punga cu galbeni
Monede noi, netocite, dintr-o emisiune care n-a intrat încă în circulație. Interesant.
cheia de bronz
Grea, veche, cu zimți tociți. Nimeni nu mai știe ce ușă deschide — sau așa se spune.
Momente
în zori
Când cetatea abia se trezește și străjile încă moțăie.
după utrenie
Ceasul de după slujba dimineții, când mănăstirea se golește.
la prânz
Miezul zilei, cu forfotă în piețe și tăceri în alcovuri.
în amurg
Când umbrele se lungesc, iar felinarele încă nu s-au aprins.
Deschide Grila (jos) ca să rezolvi cazul, cu Mărturiile la îndemână.
Atinge o celulă: gol → ✗ (exclus) → ✓ (sigur) → gol. Fiecare pereche de categorii se întâlnește o singură dată.
| SUSPECȚI | LOCAȚII | OBIECTE | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
||
| MOMENTE | |
||||||||||||
|
|||||||||||||
|
|||||||||||||
|
|||||||||||||
| OBIECTE | |
||||||||||||
|
|||||||||||||
|
|||||||||||||
|
|||||||||||||
| LOCAȚII | |
||||||||||||
|
|||||||||||||
|
|||||||||||||
|
|||||||||||||
Verdict
Vinovatul minte întotdeauna; toți ceilalți spun adevărul.
- Cronicarul notează sec: Pârcălabul Ursu a fost în locul ferit de ochii curții, orice s-ar spune la curte.
- O slujnică a șoptit la spovedanie: Iscoada Nichifor s-a folosit de punga cu galbeni.
- Un martor cu obraz cinstit a văzut limpede: icoana ferecată în argint se potrivește cu ceasul acela: după utrenie.
- O slujnică a șoptit la spovedanie: Vameșul Costache a fost la hanul „Mistrețul de Aur”.
- Toate iscoadele raportează același lucru despre vinovat: făptașul a fost la capela veche.
- Registrul vămii e limpede: suspectul cu părul sur nu era de față în zori.
- Straja de la poartă jură: Pârcălabul Ursu s-a aflat acolo în amurg.
- Vraciul o spune cu degetul ridicat: dacă Pârcălabul Ursu s-a folosit de potirul episcopului, atunci suspectul stângaci a fost la capela veche.
- Un martor cu obraz cinstit a văzut limpede: hanul „Mistrețul de Aur” și cheia de bronz se potrivesc.